Decizie nr.121 din 29.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.191g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral (plafonul mijloacelor financiare transferabile în contul destinat grupului de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în sprijinul unui candidat)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.191g/2025 privind excepţia
de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53
alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral
(plafonul mijloacelor financiare transferabile
în contul destinat grupului de iniţiativă
pentru colectarea semnăturilor în
sprijinul unui candidat)
nr. 121 din 29.08.2025
(în vigoare 29.08.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 544-546 art.147 din 28.10.2025
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,
dlui Sergiu LITVINENCO,
dlui Ion MALANCIUC,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA, judecători,
cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 28 august 2025,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 29 august 2025, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral, ridicată de dl avocat Sorin Corceac, în interesele dlui Andrei Năstase, în dosarul nr.3-69/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnele Victoria Sîrbu şi Lucia Bagrin, şi dl Andrei Caşcaval de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
3. În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Sergiu Litvinenco i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis respingerea cererii.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiului principal
4. Prin Hotărârea nr.77 din 17 aprilie 2025, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025.
5. Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin Hotărârea nr.3601 din 18 iunie 20251, Comisia Electorală Centrală a organizat, între 20 iulie şi 19 august 2025, recepţionarea documentelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor independenţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.
_______________________________
1 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-aprobarea-programului-calendaristic-pentru-realizarea-actiunilor-d-2751_112965.html
6. Prin Hotărârea nr.3666 din 19 iulie 20252, Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul general de 57 564,07 lei al mijloacelor financiare transferabile în contul "Destinat grupului de iniţiativă" pentru susţinerea unui candidat independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul alegerilor parlamentare din data de 28 septembrie 2025.
_______________________________
2 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-stabilirea-plafonului-mijloacelor-financiare-ce-pot-fi-2751_114255.html
7. La 20 iulie 2025, dl Andrei Năstase i-a cerut Comisiei Electorale Centrale să înregistreze grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor pentru susţinerea sa de a candida independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 22 iulie 2025, prin Hotărârea nr.36723, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă respectiv, alcătuit din 55 de persoane. Totodată, Comisia i-a acordat grupului de iniţiativă un termen – 19 august 2025 – pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor.
_______________________________
3 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-grupului-de-initiativa-2751_114278.html
8. La 6 august 2025, prin Hotărârea nr.37454, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe dl Andrei Năstase în calitate de candidat independent la funcţia de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.
_______________________________
4 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-domnului-andrei-nastase-2751_114489.html
9. Prin Hotărârea5 nr.3781 din 13 august 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (i) grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului independent Andrei Năstase a depăşit cu 115 576,65 lei plafonul general al mijloacelor financiare care pot fi utilizate; (ii) i-a aplicat acestui candidat un avertisment; şi, (iii) l-a somat pe dl Andrei Năstase, ca succesor de drepturi şi obligaţii al grupului de iniţiativă pe care l-a constituit, să verse în bugetul de stat suma de 115 576,65 lei.
_______________________________
5 https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-activitatii-grupurilor-de-initiativa-constituite-in-2751_114565.html
10. La 16 august 2025, dl Andrei Năstase a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care i-a solicitat Curţii de Apel Centru să anuleze Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3781 din 13 august 2025 în partea referitoare la aplicarea avertismentului în privinţa acestuia şi la obligaţia de virare la bugetul de stat a sumei de 115 576,65 lei, precum şi să oblige Comisia să recalculeze cheltuielile suportate pe baza rapoartelor corectate.
11. La 25 august 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Sorin Corceac a ridicat, în interesele dlui Andrei Năstase, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral.
12. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 38
Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales
"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.
(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.
(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
14. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:
Articolul 53
Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul
cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă"
"(1) Plafonul general la nivel naţional al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă" constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.
(11) În limita plafonului prevăzut la alin.(1) se includ şi donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă.
(2) În cadrul oricărui tip de alegeri sau referendum, plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă" se stabileşte prin hotărâre a Comisiei Electorale Centrale.
(3) La stabilirea plafonului general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă", Comisia Electorală Centrală determină coeficientul după formula: plafonul general al mijloacelor financiare pe ţară calculat conform alin.(1) se împarte la numărul total de alegători din ţară stabilit la data adoptării hotărârii prevăzute la alin.(2).
(4) Plafonul general al mijloacelor ce pot fi virate în contul cu menţiunea "Fond electoral" al concurentului electoral/participantului la referendum se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit conform alin.(3) la numărul total de alegători din ţară. Plafonul maxim pentru fiecare circumscripţie electorală se determină de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit la alin.(3) cu numărul de alegători din circumscripţia respectivă. Datele privind numărul de alegători sunt cele stabilite la data adoptării hotărârii comisiei în condiţiile alin.(2).
(5) Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi virate în contul cu menţiunea "Destinat grupului de iniţiativă" se stabileşte de către Comisia Electorală Centrală prin înmulţirea coeficientului stabilit la alin.(3) la numărul maxim de semnături necesare a fi colectate de către grupul de iniţiativă pentru susţinerea unui candidat la o funcţie electivă sau pentru iniţierea unui referendum."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
13. Autorul sesizării susţine că plafonul general al mijloacelor financiare stabilit pe baza prevederilor contestate este unul derizoriu. La modul practic, acest plafon face imposibilă colectarea semnăturilor necesare pentru susţinerea candidaţilor. Din acest motiv, autorul consideră că dreptul de a candida devine unul teoretic şi iluzoriu.
14. Astfel, autorul afirmă că stabilirea acestui plafon la un nivel insuficient reprezintă o restrângere disproporţionată a dreptului de a candida independent.
15. De asemenea, autorul menţionează că există o contradicţie între prevederile legale care îi permit fiecărui membru al grupului de iniţiativă să doneze până la 96 000 de lei şi plafonul financiar de 57 564, 07 lei, stabilit pe baza prevederilor contestate pentru întregul grup de iniţiativă.
16. În fine, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 38 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
17. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
19. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
20. Obiectul sesizării îl constituie articolul 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral. Prevederile contestate stabilesc plafonul general al mijloacelor financiare transferabile în contul destinat grupului de iniţiativă şi formula de calcul al acestuia. Curtea constată că aceste prevederi nu au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.
21. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care se contestă legalitatea unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale, prin care reclamantul a fost somat, inter alia, să verse în bugetul de stat suma de bani care depăşeşte plafonul general al mijloacelor financiare care pot fi transferate în contul destinat grupului de iniţiativă. Astfel, Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
22. În sesizare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 38 (dreptul la vot) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.
23. Referitor la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea a notat că acesta nu poate fi invocat de sine stătător. Autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestui articol (HCC nr.10 din 24 iulie 2025, § 35).
24. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 38 alin.(3) din Constituţie, care garantează dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a fi aleşi, presupun reglementarea prin lege a modului de realizare a acestui drept, implicit instituirea unor restrângeri (a se vedea DCC nr.8 din 5 martie 2024, § 22). Pe baza articolelor 61 alin.(2) şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, legislatorul deţine prerogativa constituţională de a reglementa prin lege organică sistemul electoral şi modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în Parlament.
25. Totodată, Curtea Europeană a reţinut, în jurisprudenţa sa, că dreptul de a candida la alegeri este inerent conceptului democraţiei autentice (a se vedea Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35). În ordinea lor juridică naţională, statele contractante pot supune drepturile de a alege şi de a fi ales unor limitări care nu sunt, în principiu, interzise de articolul 3 (a se vedea Tahirov v. Azerbaidjan, 11 iunie 2015, § 54). Dreptul de a candida la alegeri parlamentare (aspectul "pasiv") poate fi încadrat în cerinţe mai stricte decât dreptul de vot (aspectul "activ") (a se vedea, mutatis mutandis, Melnychenko v. Ucraina, 19 octombrie 2004, § 57; danoka v. Letonia [MC], 16 martie 2006, § 115).
26. În acelaşi sens, şi articolul 25 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice stabileşte că dreptul de a fi ales trebuie exercitat fără restricţii nerezonabile, fapt care implică posibilitatea existenţei unor condiţionări în exerciţiul acestor drepturi.
27. Curtea notează că autorul excepţiei contestă plafonul general al mijloacelor financiare care pot fi transferate în contul destinat grupului de iniţiativă. Potrivit articolului 1 din Codul electoral, grupul de iniţiativă reprezintă un grup constituit din cetăţeni cu drept de vot pentru colectarea semnăturilor în susţinerea unui candidat la funcţie electivă sau în vederea iniţierii referendumului. Totodată, în cazul alegerilor parlamentare şi al celor locale, candidatul independent poate să nu constituie un grup de iniţiativă dacă decide să colecteze singur semnăturile (a se vedea articolul 65 alin.(3) din Cod). La rândul său, colectarea semnăturilor reprezintă una din etapele procesului electoral, care începe la data desemnării candidatului, i.e. cu cel mult 70 de zile înainte de ziua alegerilor, şi poate dura până la 40 de zile înainte de ziua alegerilor (a se vedea articolele 63 alin.(1), 65 alin.(5) şi 66 alin.(2) din Cod). Potrivit articolului 113 din Codul electoral, un candidat independent trebuie să prezinte liste de subscripţie care conţin semnăturile a cel puţin 2000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot pentru a fi înregistrat de către Comisia Electorală Centrală. Prin derogare de la această prevedere, un candidat de sex feminin prezintă semnăturile a cel puţin 1000 şi cel mult 2500 de susţinători cu drept de vot.
28. De asemenea, Curtea constată că, potrivit articolul 56 alin.(12) din Codul electoral, după expirarea termenului acordat pentru colectarea semnăturilor sau după finalizarea procesului de colectare a semnăturilor, grupul de iniţiativă informează banca despre acest fapt în vederea suspendării operaţiunilor la contul cu menţiunea "Destinat grupului de iniţiativă" şi întreprinde acţiunile de închidere a acestui cont conform procedurilor interne ale băncilor. Prin urmare, Curtea menţionează că plafonul reglementat de prevederile contestate vizează doar etapa colectării semnăturilor.
29. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, condiţiile care vizează numărul necesar de semnături pentru prezentarea listei candidaţilor nu constituie un impediment pentru libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ (a se vedea Mihaela Mihai Neagu v. România (dec.), 6 martie 2009, § 31). În cauza Tahirov v. Azerbaidjan, Curtea Europeană a menţionat despre condiţia de a colecta 450 de semnături de susţinere pentru nominalizarea unui candidat că urmăreşte scopul legitim al reducerii numărului candidaţilor marginali (a se vedea Tahirov v. Azerbaidjan, 11 iunie 2015, § 58).
30. Pe lângă condiţia colectării unui număr de semnături, legislatorul a introdus şi un plafon al mijloacelor financiare pentru colectarea semnăturilor de susţinere a candidatului la funcţia de deputat.
31. În conformitate cu punctul 8 din Ghidul şi Raportul privind finanţarea partidelor politice adoptate de Comisia de la Veneţia la sesiunea 46 (Veneţia, 9-10 martie, 2001), "pentru a asigura egalitatea de şanse între diferitele forţe politice, cheltuielile de campanie electorală vor fi limitate la un plafon, stabilit în funcţie de situaţia din ţară şi fixat proporţional cu numărul alegătorilor vizaţi". În acest sens, Curtea consideră că stabilirea unui plafon pentru donaţiile destinate strângerii de semnături urmăreşte, pe lângă asigurarea transparenţei financiare, şi egalitatea de şanse între candidaţii independenţi.
32. În acelaşi timp, Curtea observă că plafonul mijloacelor financiare care pot fi virate în contul "Destinat grupului de iniţiativă" pentru susţinerea candidatului la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în cadrul alegerilor parlamentare din data de 28 septembrie 2025 este de 57 564,07 lei. Autorul sesizării nu a argumentat de ce mărimea plafonului mijloacelor financiare ar fi insuficientă pentru colectarea numărului de semnături prevăzut de lege. Curtea nu are competenţa de a identifica, în locul autorului sesizării, argumente care să demonstreze ideea că plafonul stabilit de lege pentru colectarea semnăturilor ar face iluzoriu dreptul candidatului de a fi ales.
33. Aşadar, cu privire la incidenţa articolului 38 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a argumentat în ce măsură textul legal contestat îi afectează dreptul de a fi ales. Curtea a reţinut că simpla trimitere la această prevedere constituţională nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorului lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24).
34. Totodată, referitor la pretinsa contradicţie dintre prevederile contestate şi alte prevederi ale Codului electoral, Curtea reiterează că o eventuală incompatibilitate dintre două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, competenţe care le aparţin instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.27 din 13 februarie 2025, § 18).
35. De asemenea, Curtea observă că autorul excepţiei îşi exprimă, în realitate, dezacordul cu modul în care Comisia Electorală Centrală a calculat cheltuielile suportate în perioada de colectare a semnăturilor. Curtea notează că nu este competentă să se pronunţe cu privire la aspectele referitoare la aplicarea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.41 din 4 aprilie 2023, § 47).
36. În consecinţă, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral, ridicată de dl avocat Sorin Corceac, în interesele dlui Andrei Năstase, în dosarul nr.3-69/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ | Liuba ŞOVA |
| Nr.121. Chişinău, 29 august 2025. | |