Decizie nr.133 din 22.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.198g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1/1) din Codul electoral (activitatea de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 198g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1¹) din Codul electoral

(activitatea de voluntariat în perioada de colectare a semnăturilor)

nr. 133  din  22.09.2025

 (în vigoare 22.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 553-556 art.158 din 06.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 8 septembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 22 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1¹) din Codul electoral, ridicată de dl avocat Sorin Corceac, în interesele dlui Andrei Năstase, în dosarul nr.3-69/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dnele Victoria Sîrbu şi Lucia Bagrin şi dl Andrei Caşcaval de la Curtea de Apel Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. În cadrul examinării sesizării, doamna judecător Domnica Manole i-a prezentat Plenului o cerere de abţinere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituţională a decis respingerea cererii.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

4. Prin Hotărârea nr.77 din 17 aprilie 2025, Parlamentul a stabilit că alegerile parlamentare vor avea loc la 28 septembrie 2025.

5. Potrivit Programului calendaristic pentru realizarea acţiunilor de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, aprobat prin Hotărârea nr.3601 din 18 iunie 2025¹, Comisia Electorală Centrală a organizat, între 20 iulie şi 19 august 2025, recepţionarea documentelor în vederea înregistrării grupurilor de iniţiativă pentru susţinerea candidaţilor independenţi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

_____________________________

¹ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-aprobarea-programului-calendaristic-pentru-realizarea-actiunilor-d-2751_112965.html 

6. Prin Hotărârea nr.3666 din 19 iulie 2025², Comisia Electorală Centrală a stabilit plafonul general de 57 564,07 lei al mijloacelor financiare transferabile în contul "Destinat grupului de iniţiativă" pentru susţinerea unui candidat independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în cadrul alegerilor parlamentare din data de 28 septembrie 2025.

_____________________________

² https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-stabilirea-plafonului-mijloacelor-financiare-ce-pot-fi-2751_114255.html 

7. La 20 iulie 2025, dl Andrei Năstase i-a cerut Comisiei Electorale Centrale să înregistreze grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea sa de a candida independent la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. La 22 iulie 2025, prin Hotărârea nr.3672³, Comisia Electorală Centrală a înregistrat grupul de iniţiativă în discuţie, alcătuit din 55 de persoane. Totodată, Comisia i-a acordat grupului de iniţiativă un termen – 19 august 2025 – pentru colectarea semnăturilor susţinătorilor.

_____________________________

³ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-grupului-de-initiativa-2751_114278.html 

8. La 6 august 2025, prin Hotărârea nr.3745⁴, Comisia Electorală Centrală l-a înregistrat pe dl Andrei Năstase în calitate de candidat independent la funcţia de deputat la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025.

_____________________________

⁴ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-cererea-de-inregistrare-a-domnului-andrei-nastase-2751_114489.html 

9. Prin Hotărârea⁵ nr.3781 din 13 august 2025, Comisia Electorală Centrală a constatat că: (i) grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor în susţinerea candidatului independent Andrei Năstase a depăşit cu 115 576,65 lei plafonul general al mijloacelor financiare care pot fi utilizate; (ii) i-a aplicat acestui candidat un avertisment; şi (iii) l-a somat pe dl Andrei Năstase, ca succesor de drepturi şi obligaţii al grupului de iniţiativă pe care l-a constituit, să verse în bugetul de stat suma de 115 576,65 lei.

_____________________________

⁵ https://a.cec.md/ro/cu-privire-la-supravegherea-activitatii-grupurilor-de-initiativa-constituite-in-2751_114565.html 

10. La 16 august 2025, dl Andrei Năstase a formulat o acţiune în contencios administrativ împotriva Comisiei Electorale Centrale, prin care i-a solicitat Curţii de Apel Centru să anuleze Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.3781 din 13 august 2025 în partea referitoare la aplicarea avertismentului în privinţa acestuia şi la obligaţia de virare la bugetul de stat a sumei de 115 576,65 lei, precum şi să oblige Comisia să recalculeze cheltuielile suportate pe baza rapoartelor corectate.

11. La 25 august 2025, dl avocat Sorin Corceac a ridicat, în interesele dlui Andrei Năstase, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral. Prin Decizia nr.121 din 29 august 2025, Curtea Constituţională a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 53 alineatele (1), (3) şi (5) din Codul electoral, înregistrată cu nr.191g/2025.

12. La 3 septembrie 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Sorin Corceac a ridicat, în interesele dlui Andrei Năstase, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1¹) din Codul electoral.

13. Printr-o încheiere din 5 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

14. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii. "

Articolul 61

Alegerea Parlamentului

"[…]

(2) Modul de organizare şi de desfăşurare a alegerilor este stabilit prin lege organică.

[…]."

15. Prevederile relevante ale Codului electoral, adoptat prin Legea nr.325 din 8 decembrie 2022, sunt următoarele:

Articolul 53

Plafonul general al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul

cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă"

"(1) Plafonul general la nivel naţional al mijloacelor financiare ce pot fi transferate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă" constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv.

(1¹) În limita plafonului prevăzut la alin.(1) se includ şi donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

16. Autorul sesizării îşi reiterează argumentele din sesizarea nr.191g/2025, care a făcut obiectul Deciziei de inadmisibilitate nr.121 din 29 august 2025 (§§ 13-16), raportându-le la prevederea contestată, i.e. la articolul 53 alin.(1¹) din Codul electoral.

17. Totodată, autorul mai afirmă că includerea activităţii de voluntariat pentru colectarea semnăturilor în plafonul general al mijloacelor financiare transferabile în contul destinat grupului de iniţiativă conform costurilor evaluate face imposibilă respectarea plafonului de 57 564,07 lei. Autorul afirmă că, în realitate, costurile activităţii de voluntariat pentru colectarea semnăturilor nu sunt suportate de către concurentul electoral şi nu reprezintă servicii cu titlu gratuit. Totuşi, autorul menţionează că, pe baza prevederii contestate, Comisia Electorală Centrală l-a obligat să vireze la bugetul de stat suma de bani egală cu costul evaluat al activităţii de voluntariat. În consecinţă, exercitarea dreptului de a fi ales este supus unor condiţii ambigue şi incerte, care nu corespund standardului calităţii legii.

18. De asemenea, autorul susţine că prevederea contestată nu explică serviciile care cad sub incidenţa acesteia şi îi acordă autorităţii electorale prerogativa de a evalua în mod subiectiv costul activităţii de voluntariat. Astfel, textul de lege contestat nu este previzibil.

19. În fine, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 38, 54 şi 61 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul electoral, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

22. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

23. Obiectul sesizării îl constituie articolul 53 alin.(1¹) din Codul electoral. Prevederea contestată stabileşte că în limita plafonului general la nivel naţional al mijloacelor financiare se includ şi donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă. Curtea constată că această prevedere nu a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

24. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care se contestă legalitatea unei hotărâri a Comisiei Electorale Centrale, prin care s-a constatat că reclamantul a depăşit plafonul mijloacelor financiare care pot fi transferate în contul destinat grupului de iniţiativă şi a fost somat, inter alia, să verse în bugetul de stat suma de bani care excedă plafonul stabilit. Astfel, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

25. Curtea observă că autorul a preluat argumentele prezentate în sesizarea nr.191g/2025 şi le-a raportat la prevederea contestată. Totuşi, aceste argumente critică prevederile referitoare la plafonul mijloacelor financiare şi la formula de calcul, şi au constituit obiectul examinării în Decizia nr.121 din 29 august 2025. Astfel, considerentele Curţii sunt relevante şi în această cauză. În consecinţă, Curtea va analiza, pe baza argumentelor referitoare la articolul 53 alin.(1¹) din Codul electoral, incidenţa articolelor din Constituţie invocate în sesizare.

26. În sesizare, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate sunt contrare articolelor 38 (dreptul la vot), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 61 (alegerea Parlamentului) din Constituţie.

27. Referitor la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea a notat că acesta nu poate fi invocat de sine stătător. Autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestui articol (HCC nr.10 din 24 iulie 2025, § 35).

28. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dispoziţiile articolului 38 alin.(3) din Constituţie, care garantează dreptul cetăţenilor Republicii Moldova de a fi aleşi, presupun reglementarea prin lege a modului de realizare a acestui drept, implicit instituirea unor restrângeri (a se vedea DCC nr.8 din 5 martie 2024, § 22). Pe baza articolelor 61 alin.(2) şi 72 alin.(3) lit.a) din Constituţie, legislatorul deţine prerogativa constituţională de a reglementa prin lege organică sistemul electoral şi modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor în Parlament.

29. Totodată, Curtea Europeană a reţinut, în jurisprudenţa sa, că dreptul de a candida la alegeri este inerent conceptului democraţiei autentice (a se vedea Podkolzina v. Letonia, 9 aprilie 2002, § 35). În ordinea lor juridică naţională, statele contractante pot supune drepturile de a alege şi de a fi ales unor limitări, care nu sunt, în principiu, interzise de articolul 3 (a se vedea Tahirov v. Azerbaidjan, 11 iunie 2015, § 54). Exercitarea dreptului de a candida la alegeri parlamentare (aspectul "pasiv") poate fi supusă unor exigenţe mai stricte decât exercitarea dreptului la vot (aspectul "activ") (a se vedea, mutatis mutandis, Melnychenko v. Ucraina, 19 octombrie 2004, § 57; Ždanoka v. Letonia [MC], 16 martie 2006, § 115).

30. În prezenta sesizare, autorul susţine că, pe de o parte, plafonul general al mijloacelor financiare transferabile în contul destinat grupului de iniţiativă a fost stabilit foarte mic, iar, pe de altă parte, norma contestată include în acest plafon şi valoarea pecuniară a activităţii de voluntariat prestată de membrii grupului de iniţiativă. Astfel, autorul consideră că norma contestată devine excesiv de restrictivă în raport cu dreptul constituţional de a candida la funcţia de deputat în Parlament, garantat de articolele 38 alin.(3) şi 61 alin.(2) din Constituţie. Mai mult, autorul susţine că activitatea de voluntariat nu reprezintă un serviciu gratuit în sensul prevederii contestate şi, prin urmare, costurile evaluate pentru această activitate pot fi stabilite în mod arbitrar şi imprevizibil de autoritatea electorală.

31. Din analiza coroborată a normelor legislaţiei electorale Curtea reţine că, pe baza prerogativelor constituţionale, legislatorul a prevăzut că persoana care intenţionează să candideze independent la funcţia de deputat în Parlament este în drept să colecteze de sine stătător semnături în susţinerea sa sau să formeze pentru aceasta un grup de iniţiativă (a se vedea articolele 65 alin.(3) şi 114 alin.(1) din Codul electoral). În cazul în care persoana optează pentru formarea unui grup de iniţiativă, după înregistrarea sa la Comisia Electorală Centrală, legislatorul obligă grupul de iniţiativă să respecte reglementările stabilite de legislaţie în privinţa colectării semnăturilor în susţinerea candidatului independent la funcţia de deputat în Parlament, precum şi cele cu privire la principiile şi modurile de finanţare a activităţii sale legate de procesul de colectare a semnăturilor (a se vedea articolele 50-59 din Codul electoral).

32. Având în vedere finanţarea grupurilor de iniţiativă, legislatorul a stabilit că acţiunile de voluntariat, alături de serviciile prestate în mod gratuit grupurilor de iniţiativă de către persoane fizice şi/sau juridice, reprezintă o formă de finanţare a grupurilor de iniţiativă, care, alături de alte informaţii relevante, trebuie reflectate în raportul privind fluxul mijloacelor băneşti întocmit de grupul de iniţiativă în perioada de colectare a semnăturilor (a se vedea articolul 1 din Codul electoral).

33. Potrivit articolului 53 alin.(1) din Codul electoral, plafonul general la nivel naţional al mijloacelor financiare care pot fi transferate în contul cu menţiunea "Fond electoral"/"Destinat grupului de iniţiativă" constituie 0,1% din veniturile prevăzute în legea bugetului de stat pentru anul respectiv. La alineatul (1¹) din acelaşi articol legislatorul a stabilit formele de finanţare a grupurilor de iniţiativă care se includ în limita plafonului general. Aşadar, în limita plafonului prevăzut la alin.(1) se includ şi donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă.

34. Curtea observă că, potrivit pct.67 din Regulamentul privind finanţarea grupurilor de iniţiativă şi a campaniilor electorale, aprobat prin Hotărârea Comisiei Electorale Centrale nr.1185/2023, activitatea de voluntariat este considerată oferirea gratuită şi benevolă de către cetăţeni ai Republicii Moldova a serviciilor, cunoştinţelor şi abilităţilor în folosul competitorului electoral sau participarea la prestarea de activităţi organizate şi desfăşurate de către competitorii electorali. Voluntarii pot fi atraşi doar pentru prestarea serviciilor necalificate (informarea cu privire la activitatea de colectare a semnăturilor, programul electoral al concurentului electoral, opţiunea aleasă la referendum, strângerea de fonduri pentru susţinerea financiară a subiectului electoral pentru care desfăşoară activitatea de voluntariat, organizarea şi participarea la evenimente etc.).

35. Totodată, pct.68 din Regulament stabileşte că grupurile de iniţiativă evaluează acţiunile de voluntariat prevăzute la pct.67 la preţul lor mediu pe piaţă şi includ datele respective în Registrul privind persoanele care desfăşoară activitatea de voluntariat. Astfel, activitatea de voluntariat este considerat un serviciu prestat în mod gratuit, care este evaluat şi avut în vedere în sensul normei contestate.

36. În acest sens, Curtea notează că norma contestată obligă grupul de iniţiativă electoral să evalueze donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrările ori serviciile prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă, iar valoarea acestora nu trebuie să depăşească plafonul general al mijloacelor financiare. Deşi reprezintă acte juridice cu titlu gratuit, aceste donaţii, servicii sau lucrări procură grupului de iniţiativă un folos patrimonial (a se vedea articolul 310 alin.(1) din Codul civil). Aşadar, Curtea notează că, pe baza normei contestate, legislatorul asigură că transparenţa financiară a campaniei electorale nu va fi eludată prin donaţiile sub formă de proprietăţi, bunuri, mărfuri, obiecte, precum şi lucrării ori servicii prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială sau de piaţă.

37. Astfel, Curtea menţionează că norma contestată pune în operă principiul finanţării transparente a campaniei electorale, principiu care stă la baza alegerilor democratice (a se vedea HCC nr.10 din 19 iunie 2023, § 105). Curtea Europeană a recunoscut necesitatea supravegherii activităţilor financiare ale partidelor politice în scopul responsabilizării şi transparentizării activităţii lor, care asigură încrederea publică în procesul politic. Statele membre se bucură de o marjă largă de apreciere în privinţa modului de supraveghere a finanţării partidelor politice (a se vedea Cumhuriyet Halk Partisi v. Turcia, 26 aprilie 2016, §§ 69 - 70).

38. Prin urmare, Curtea reţine că condiţia includerii în limita plafonului mijloacelor financiare a serviciilor prestate în mod gratuit sau în condiţii mai avantajoase decât valoarea comercială reprezintă acţiuni de responsabilizare şi transparentizare a activităţii grupurilor de iniţiativă. Aşadar, norma contestată nu ridică, de principiu, o problemă pe baza articolelor 38 şi 61 din Constituţie.

39. În consecinţă, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 53 alin.(1¹) din Codul electoral, ridicată de dl avocat Sorin Corceac, în interesele dlui Andrei Năstase, în dosarul nr.3-69/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.