Decizie nr.157 din 14.11.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.170g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231 alin.(4) din Codul de procedură penală (calcularea termenelor procedurale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.170g/2023 privind

 excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231

alin.(4) din Codul de procedură penală

(calcularea termenelor procedurale)

nr. 157  din  14.11.2023

 (în vigoare 14.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 477-479 art. 201 din 14.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 iunie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.10-1112/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Alina Gorceac de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 3 noiembrie 2022, prin ordonanţa unui procuror, dl Tudor Şoiliţa a dobândit calitatea de bănuit, iar la 3 mai 2023 a fost pus sub învinuire.

4. La 29 mai 2023, dl Tudor Şoiliţa a formulat o plângere împotriva ordonanţei de punere sub învinuire, pe baza articolului 313 din Codul de procedură penală.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dl Tudor Şoiliţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231 alin.(4) din Codul de procedură penală.

6. Printr-o încheiere din 19 iunie 2023, judecătoarea cazului a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia de nevinovăţie

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 231

Calcularea termenelor procedurale

"[…]

(4) Termenele calculate pe luni sau pe ani expiră la sfârşitul zilei respective a ultimei luni sau la sfârşitul zilei şi lunii respective din ultimul an. Dacă această zi cade într-o lună ce nu are zi corespunzătoare, termenul expiră în ultima zi a acestei luni.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că modul de calculare a termenelor procedurale pe luni este neclar. Din acest motiv, autorul consideră că procurorul cazului l-a pus sub învinuire la o dată la care statutul său de bănuit expirase, încălcându-i, astfel, dreptul de a nu fi urmărit de mai multe ori pentru aceeaşi faptă.

10. În acest sens, autorul propune patru moduri de calculare a termenelor pe luni. Totuşi, în opinia sa, cel mai clar mod de calculare a termenelor procedurale în materie penală este calcularea prin raportare la articolul 385 alin.(1) din Codul civil. Astfel, termenul de o lună în cadrul procedurilor penale ar trebui să presupună 30 de zile.

11. În fine, autorul excepţiei afirmă că norma contestată este contrară articolelor 21, 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 231 alin.(4) din Codul de procedură penală, care reglementează modul de calculare a termenelor procedurale pe luni şi pe ani.

16. Curtea constată că articolul 231 din Codul de procedură penală a făcut obiectul controlului de constituţionalitate în Decizia nr.11 din 9 februarie 2018. Deşi în faţa Curţii a fost contestat articolul în întregime, criticile de neconstituţionalitate şi analiza Curţii din această decizie au vizat chestiunea calculării termenelor pe ore sau pe zile, potrivit alin.(3) din articolul 231 din Codul de procedură penală. Prin urmare, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru un nou control de constituţionalitate al articolului 231 alin.(4) din Codul de procedură penală.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă ordonanţa de punere sub învinuire în faţa judecătorului de instrucţie, pentru că a fost adoptată, în opinia autorului, după expirarea termenului de 6 luni pentru menţinerea statutului de bănuit. Astfel, Curtea consideră că modul de calculare a termenelor pe luni prevăzut de norma contestată ar putea fi aplicat în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

18. Autorul sesizării afirmă că norma contestată este contrară articolelor 21 (prezumţia de nevinovăţie), 22 (neretroactivitatea legii) şi 23 (claritatea legii) din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.133 din 27 septembrie 2022, § 15).

20. Referitor la incidenţa principiului ne bis in idem, care reprezintă o garanţie a articolului 21 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta este aplicabil doar în situaţia în care au fost intentate proceduri penale în privinţa persoanei, deşi exista o hotărâre definitivă de condamnare sau de achitare, pe fond, în privinţa aceleiaşi persoane, pentru comiterea aceleiaşi fapte (a se vedea DCC nr.182 din 15 decembrie 2022, § 49). Aşadar, principiul ne bis in idem devine aplicabil doar în cazul unui act cu caracter definitiv care implică achitarea sau condamnarea persoanei (a se vedea HCC nr.19 din 3 noiembrie 2022, § 56).

21. În această cauză, Curtea observă că autorul sesizării este considerat bănuit într-o cauză penală şi, ulterior, a fost pus sub învinuire în aceeaşi cauză penală. Astfel, Curtea notează că în lipsa unui act cu caracter definitiv care implică condamnarea sau achitarea persoanei, principiul ne bis in idem, garantat de articolul 21 din Constituţie, nu este incident.

22. Cu privire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, care impune legalitatea incriminării şi a pedepsei penale, Curtea notează că acesta nu este aplicabil normelor de procedură penală. Standardul calităţii unei legi penale procedurale trebuie examinat în baza articolului 23 din Constituţie în coroborare cu un drept fundamental din Constituţie, altul decât nullum crimen, nulla poena sine lege, prevăzut de articolul 22 din Constituţie (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 47). Astfel, articolul 22 din Constituţie nu este incident în prezenta cauză.

23. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorul sesizării, Curtea subliniază că nici articolul 23 din Constituţie nu este incident.

24. Totodată, Curtea observă că, sub aparenţa unor critici referitoare la neclaritatea normei contestate, autorul sesizării îşi exprimă dezacordul cu modul de calculare a termenelor procedurale pe luni într-o cauză penală concretă. Curtea reaminteşte că chestiunile legate de interpretarea şi aplicarea normelor nu ţin de competenţa sa, ci ţin de competenţa instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 29),

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 231 alin.(4) din Codul de procedură penală, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.10-1112/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.