BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.91 din 01.08.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.24g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 974 alin.(4) din Codul civil (efectul declaraţiei de compensare)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
01.08.2024

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.24g/2024 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unui text

din articolul 974 alin.(4) din Codul civil

(efectul declaraţiei de compensare)

nr. 91  din  01.08.2024

 (în vigoare 01.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 408-410 art.142 din 26.09.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 8 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 1 august 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi produce efecte din momentul recepţionării declaraţiei" din articolul 974 alin.(4) din Codul civil, ridicată de dl Radu Costin, în interesele băncii comerciale "Moldova-Agroindbank" SA, în dosarul nr.2ri-706/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de domnul judecător Eugeniu Clim şi doamnele judecătoare Steliana Iorgov şi Olga Cojocaru de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În anii 2019 şi 2020, între Moldova-Agroindbank SA şi "Arbomax" SRL au fost încheiate două contracte de credit, iar pentru asigurarea rambursării creditelor, achitarea dobânzii şi a plăţilor aferente, Arbomax a gajat în beneficiul băncii mai multe bunuri.

4. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul central din 28 februarie 2023, în privinţa Arbomax a fost intentat procesul de insolvabilitate.

5. La 29 martie 2023, Moldova-Agroindbank a formulat o cerere privind admiterea creanţelor faţă de Arbomax aflată în proces de insolvabilitate.

6. La 10 mai 2023, administratorul insolvabilităţii a depus la instanţa de judecată tabelul definitiv al creanţelor creditorilor Arbomax. Potrivit acestui tabel, creanţa Moldova-Agroindbank nu a fost admisă de către administratorul insolvabilităţii.

7. La 19 mai 2023, Moldova-Agroindbank a formulat o contestaţie împotriva neadmiterii creanţei în tabelul definitiv al creanţelor.

8. Prin Încheierea Judecătoriei Chişinău din 23 noiembrie 2023 s-a respins ca neîntemeiată contestaţia depusă de către Moldova-Agroindbank. La 7 decembrie 2023, Moldova-Agroindbank a formulat un recurs împotriva încheierii Judecătoriei Chişinău.

9. La 24 ianuarie 2024, reprezentantul Moldova-Agroindbank a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi produce efecte din momentul recepţionării declaraţiei" din articolul 974 alin.(4) din Codul civil.

10. Prin Încheierea din 30 ianuarie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

12. Prevederile relevante ale Codului civil, adoptat prin Legea nr.1107 din 6 iunie 2002, sunt următoarele:

Articolul 974

Dispoziţii generale cu privire la compensare

(1) Compensarea este stingerea reciprocă a unei obligaţii şi a unei creanţe opuse, certe, lichide, de aceeaşi natură şi exigibile.

(2) Termenul suplimentar acordat pentru plata unei creanţe scadente nu împiedică compensarea.

(3) Compensarea este posibilă şi atunci când creanţele nu sunt scadente, dar titularii lor consimt.

(4) Compensarea se face prin declaraţie faţă de cealaltă parte şi produce efecte din momentul recepţionării declaraţiei. Declaraţia nu produce efecte dacă este afectată de modalităţi sau dacă contravine dispoziţiilor prezentei secţiuni.

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei menţionează că recepţionarea declaraţiei de compensare produce efecte imediate care ar conduce la pierderea proprietăţii, chiar dacă această compensare este ilegală, adică nu este certă, lichidă şi exigibilă.

14. Autorul notează că textul contestat nu este previzibil, deoarece instituie o incertitudine în privinţa dreptului de proprietate asupra creanţelor. Astfel, partea care a recepţionat declaraţia ar fi lipsită de proprietatea sa, doar că creanţa sa a fost compensată. Un astfel de mecanism ar presupune mai multe abuzuri în vederea lipsirii de anumite creanţe a persoanelor de bună-credinţă.

15. Astfel, în opinia autorului, norma contestată este contrară articolelor 23, 26, 46, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul civil, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "şi produce efecte din momentul recepţionării declaraţiei" din articolul 974 alin.(4) din Codul civil. Curtea admite că instanţa va aplica prevederile criticate în cauza pe care o examinează. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Curtea reţine că autorul sesizării a menţionat incidenţa articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (DCC nr.153 din 14 noiembrie 2023, § 19).

22. Curtea observă că legislatorul a stabilit la articolul 974 alin.(1) din Codul civil că compensarea este stingerea reciprocă a unei obligaţii şi a unei creanţe opuse, certe, lichide, de aceeaşi natură şi exigibile. Astfel, compensarea reprezintă un mod simplificat de executare a obligaţiilor reciproce între două persoane, fiecare dintre ele având, concomitent, atât calitatea de creditor într-o obligaţie, cât şi calitatea de debitor al celeilalte. Totuşi, legislatorul a condiţionat ca creanţa să fie certă, lichidă, de aceeaşi natură şi exigibilă. Aceste condiţii cumulative reprezintă o garanţie pentru apărarea dreptului de proprietate al părţilor implicate în operaţiunea de compensare.

23. De asemenea, legislatorul a menţionat şi momentul în care compensarea operează în raport cu părţile implicate. Declaraţia privind compensarea făcută de una din părţi produce efecte juridice şi stinge obligaţiile reciproce din momentul recepţionării declaraţiei de către cealaltă parte, dacă ea nu este afectată de modalităţi şi nu contravine dispoziţiilor legale. Astfel, din momentul/data recepţionării declaraţiei privind compensarea recepţionarul poate întreprinde acţiuni în vederea apărării unui eventual drept afectat.

24. Cu referire la argumentul autorului că textul contestat i-ar încălca dreptul de proprietate garantat de articolele 46 şi 127 din Constituţie, Curtea notează că dreptul de proprietate nu este un drept absolut, poate suporta limitări şi este susceptibil de ingerinţe ale statului în ceea ce priveşte exercitarea atributelor sale. Limitarea exerciţiului acestui drept poate fi impusă de necesitatea asigurării unui echilibru între interesele individuale şi interesul general, iar uneori are ca scop protecţia drepturilor şi a libertăţilor altor persoane.

25. Curtea notează că dreptul naţional trebuie să-i ofere persoanei posibilitatea de a-şi prezenta cazul în faţa unei autorităţi competente care să se pronunţe în privinţa măsurii care aduce atingere dreptului său de proprietate. Statul are obligaţia de a institui proceduri judiciare care implică garanţii suficiente şi care le permit instanţelor naţionale să soluţioneze în mod eficient şi corect orice litigii între persoane private, precum şi între indivizi şi stat (a se vedea DCC nr.43 din 31 martie 2022, § 32; DCC nr.110 din 6 septembrie 2022, § 31). În prezenta cauză, persoana interesată, care consideră că prin compensare îi este lezat dreptul de proprietate, poate formula o acţiune în instanţa de judecată pentru declararea nulă a acesteia. În analiza sa abstractă, Curtea notează că norma contestată nu presupune lipsirea automată a persoanei de proprietatea sa, iar posibilitatea de a contesta eventuala compensare în instanţă reprezintă o garanţie procesuală împotriva arbitrariului.

26. În prezenta cauză, Curtea observă că autorul sesizării a formulat o contestaţie pe baza articolului 144 din Legea insolvabilităţii, iar încheierea instanţei de insolvabilitate pe această cauză a contestat-o cu recurs. Astfel, până la judecarea irevocabilă a contestaţiei, instanţa de recurs va putea verifica legalitatea încheierii instanţei de insolvabilitate, va putea, inter alia, admite recursul, casa integral sau parţial încheierea şi soluţiona prin decizie problema, adică să declare nulă compensarea şi să considere creanţa ca fiind admisă parţial sau integral. Prin urmare, creditorul la susţinerea recursului poate invoca neîndeplinirea condiţiilor compensaţiei şi poate prezenta argumente pentru a-i fi validată creanţa.

27. Cu referire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, autorul nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.104 din 29 august 2023, § 23).

28. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "şi produce efecte din momentul recepţionării declaraţiei" din articolul 974 alin.(4) din Codul civil, ridicată de dl Radu Costin, în interesele băncii comerciale "Moldova-Agroindbank" SA, în dosarul nr.2ri-706/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.