Decizie nr.58 din 02.04.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.158g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 13 alin.(2) şi 16 alin.(3) din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (cota-parte a soţilor în gospodăriile ţărăneşti)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.158g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolelor 13 alin.(2) şi 16 alin.(3)

din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind

gospodăriile ţărăneşti (de fermier)

(cota-parte a soţilor în gospodăriile ţărăneşti)

nr. 58  din  02.04.2026

 (în vigoare 02.04.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 194-197 art. 74 din 07.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 iulie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 aprilie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), după cum urmează:

- textul "[p]entru înregistrarea gospodăriei ţărăneşti, fondatorul prezintă:

a) declaraţia de constituire; b) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor; c) copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate; d) bonul de plată a taxei de înregistrare a gospodăriei [...]" din articolul 13 alin.(2);

- textul "[p]rimirea în gospodăria ţărănească se face cu acordul membrilor ei" din articolul 16 alin.(3);

- omisiunea legislativă de a reglementa în Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 regimul juridic al cotelor-părţi ale soţilor în gospodăriile ţărăneşti, dobândite în timpul căsătoriei,

ridicată de dl Sergiu Sloninov, în interesele gospodăriei ţărăneşti "Zlatin Alexandru Vasile", în dosarul nr.3ca-15/2024, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Alina Balan de la Judecătoria Orhei, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 30 septembrie 1995, a fost încheiată căsătoria dintre dl Alexandru Zlatin şi dna Elena Zlatin.

5. La 9 martie 2004, dl Alexandru Zlatin a înregistrat, în calitate de fondator, la Primăria satului Ivancea, gospodăria ţărănească "Zlatin Alexandru Vasile". Suprafaţa terenului care a fost înregistrată pentru gospodărie era de 6,54 ha.

6. Printr-o dispoziţie din 1 martie 2016, Primarul satului Ivancea a operat modificări în declaraţia de constituire a gospodăriei ţărăneşti "Zlatin Alexandru Vasile", incluzându-l în calitate de membru al acestei gospodării pe fratele fondatorului, dl Vitalie Zlatin. De asemenea, s-a consemnat că suprafaţa totală a terenurilor folosite în comun de membrii gospodăriei este de 143,06 ha de teren, dintre care: (i) 13,15 ha – proprietatea fondatorului Alexandru Zlatin; (ii) 7,91 ha – proprietatea membrului gospodăriei Vitalie Zlatin şi (iii) 122 ha – terenuri arendate.

7. Printr-o decizie din 11 ianuarie 2024, Agenţia Servicii Publice a înregistrat gospodăria ţărănească "Zlatin Alexandru Vasile" în Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), situată în satul Ivancea din raionul Orhei.

8. La 13 februarie 2024, Elena Zlatin a chemat în judecată Primăria comunei Ivancea şi Agenţia Servicii Publice, avându-i ca terţi pe gospodăria ţărănească "Zlatin Alexandru Vasile" şi pe Vitalie Zlatin, pentru constatarea nulităţii dispoziţiei prin care au fost operate modificări în Registrul de evidenţă a gospodăriilor ţărăneşti în privinţa gospodăriei "Zlatin Alexandru Vasile" şi pentru anularea deciziei Agenţiei Servicii Publice privind înregistrarea datelor actualizate în registrul menţionat.

9. În cadrul examinării cauzei, dl Sergiu Sloninov a ridicat, în interesele gospodăriei ţărăneşti "Zlatin Alexandru Vasile", excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) menţionate supra la § 1.

10. Printr-o încheiere din 16 iunie 2025, Judecătoria Orhei a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine social."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

12. Prevederile relevante ale Legii nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) sunt următoarele:

Articolul 13

Înregistrarea

"(1) Gospodăria ţărănească se înregistrează de către fondatorul ei la structura teritorială a organului înregistrării de stat în a cărei rază de competenţă se află unitatea administrativ-teritorială de nivelul întâi în care fondatorul deţine teren. În cazul în care fondatorul deţine terenuri amplasate în hotarele a două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale de nivelul întâi, cererea de înregistrare a gospodăriei ţărăneşti se prezintă structurii teritoriale a organului înregistrării de stat alese de fondator.

(2) Pentru înregistrarea gospodăriei ţărăneşti, fondatorul prezintă:

a) declaraţia de constituire;

b) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor;

c) copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate;

d) bonul de plată a taxei de înregistrare a gospodăriei.

[...]"

Articolul 16

Membrii

"(1) Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti, în afară de fondator, următoarele persoane apte de muncă: soţul (soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii, surorile şi nepoţii lui care au atins vârsta de 16 ani, precum şi alte persoane care sunt membri ai familiei respective.

(2) Nu sunt considerate membri ai gospodăriei ţărăneşti persoanele care lucrează în gospodărie în bază de contract.

(3) Primirea în gospodăria ţărănească se face cu acordul membrilor ei.

(4) Ieşirea din gospodăria ţărănească se face la cerere şi nu necesită acordul celorlalţi membri ai ei.

(5) Excluderea din gospodăria ţărănească se face în baza hotărârii celorlalţi membri ai ei.

(6) Calitatea de membru al gospodăriei ţărăneşti apare şi încetează în ziua efectuării înscrierilor respective în Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).

(7) Litigiile dintre membrii gospodăriei ţărăneşti se soluţionează în instanţă de judecată."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei menţionează că lipsa unei prevederi legale referitoare la cota-parte a soţilor în gospodăriile ţărăneşti dobândite în timpul căsătoriei în Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) creează ambiguităţi şi incertitudini în situaţiile în care sunt puse în discuţie introducerea unor noi membri, folosirea şi statutul bunurilor, precum şi înstrăinarea cotei din bunurile comune. În opinia autorului, instanţele de judecată tind să atribuie un grad înalt de abstracţiune normelor contestate, fapt care conduce la apariţia dubiilor privind legalitatea soluţiilor emise şi, implicit, la încălcarea drepturilor la apărare şi de acces la o instanţă.

14. Totodată, autorul sesizării afirmă că dispoziţiile atacate îi încalcă dreptul de proprietate, pentru că aplicarea restrictivă a reglementărilor în discuţie poate genera o procedură arbitrară şi, prin urmare, o expropriere ilegală.

15. Potrivit autorului excepţiei, articolele contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 7, 8, 16, 20, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Obiecte ale excepţiei de neconstituţionalitate sunt articolele 13 alin.(2) şi 16 alin.(3) din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier). Curtea constată că dispoziţiile atacate nu au fost supuse anterior controlului de constituţionalitate.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care vizează constatarea nulităţii dispoziţiei prin care au fost operate modificări în Registrul gospodăriilor ţărăneşti în privinţa gospodăriei "Zlatin Alexandru Vasile" şi anularea deciziei Agenţiei Servicii Publice privind înregistrarea datelor actualizate în registrul menţionat. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate de instanţa de judecată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia.

21. Autorul excepţiei susţine că normele contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Lege Supremă), 8 (respectarea dreptului internaţional şi tratatelor internaţionale), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

22. Cu referire la articolele 1 alin.(3) 4, 7 şi 8 din Constituţie, Curtea a precizat în jurisprudenţa sa că aceste norme constituţionale comportă un caracter general, constituie imperative care stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate (a se vedea DCC nr.53 din 4 mai 2023, § 16; DCC nr.111 din 12 septembrie 2023, § 14).

23. Totodată, cu referire la articolele 16 şi 54 din Constituţie, Curtea precizează că acestea îi impun un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicate, de asemenea, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 25; DCC nr.10 din 31 ianuarie 2023, § 15).

24. Autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu articolul 20 din Constituţie. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr.40 din 3 aprilie 2025, § 30).

25. Cu referire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei a afirmat că Legea privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) creează ambiguităţi şi incertitudini referitoare la: (i) regimul dreptului de proprietate comună în devălmăşie al soţilor asupra terenurilor care se transmit gospodăriei ţărăneşti la fondare, (ii) regimul dreptului de proprietate asupra bunurilor pe care gospodăria ţărănească le dobândeşte în timpul activităţii, precum şi (iii) situaţia juridică a bunurilor gospodăriei ţărăneşti în cazul primirii unui nou membru în gospodăria ţărănească. De asemenea, autorul a menţionat omisiunea de a reglementa regimul juridic al cotelor-părţi din gospodăria ţărănească care aparţin soţilor cu titlu de proprietate comună în devălmăşie. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare dacă prin aceasta este afectat un drept fundamental (a se vedea DCC nr.53 din 19 aprilie 2022, § 19; DCC nr.86 din 25 iulie 2024, § 18).

26. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolul 46 din Constituţie obligă statul şi ceilalţi titulari ai puterii publice să respecte proprietatea şi să se abţină de la orice acţiune ce ar aduce atingere acestui drept (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.52 din 2 iunie 2020, § 21; DCC nr.7 din 20 ianuarie 2022, § 30). Câmpul de aplicare al acestui articol este acelaşi ca şi câmpul de aplicare al articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Curtea apreciază că terenurile cu destinaţie agricolă – proprietate individuală a fondatorului gospodăriei ţărăneşti sau proprietate comună a soţilor – intră în categoria conceptului de "bun" protejat de articolul 46 din Constituţie şi articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană.

27. Referitor la regimul juridic al proprietăţii comune în devălmăşie a soţilor asupra terenurilor/bunurilor transmise gospodăriei ţărăneşti la fondare, Curtea notează că legislatorul, având prerogativa să reglementeze prin lege organică regimul general al proprietăţii (articolul 72 alin.(3) lit.i) din Constituţie) şi să garanteze realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii (articolul 127 alin.(2) din Constituţie), a prevăzut că gospodăria ţărănească este o formă de organizare a activităţii individuale de întreprinzător în agricultură, bazată pe proprietatea privată asupra terenurilor/bunurilor şi pe munca personală a fondatorului sau, după caz, a membrilor unei familii (a se vedea articolul 2 din Legea cu privire la gospodăriile ţărăneşti (de fermier)). Aşadar, gospodăria ţărănească presupune existenţa a două elemente care o leagă indispensabil de fondatorul/membrul său: (i) existenţa terenului proprietate privată pe baza căruia se iniţiază activitatea agricolă (articolele 2 alin.(1) şi 9 alin.(1) din Lege) şi (ii) obligaţia de a participa prin munca personală (articolul 2 alin.(1) şi 17 alin.(2) din Lege).

28. În acest sens, legislatorul a stabilit că la constituirea gospodăriei ţărăneşti fondatorul trebuie "să posede teren cu drept de proprietate privată" (articolul 9 alin.(1) din Lege) cu titlu de "proprietate individuală sau proprietate comună" (articolul 10 alin.(3) lit.d) din Lege), iar copiile documentelor care atestă aceste drepturi trebuie să fie prezentate organului competent (articolul 13 alin.(2) lit.b) din Lege) la momentul înregistrării gospodăriei sau pe parcursul activităţii acesteia (articolul 18 alin.(1) din Lege). Nici din dispoziţiile Legii cu privire la gospodăriile ţărăneşti, nici din alte acte normative nu rezultă că terenurile transmise gospodăriei ţărăneşti pentru cultivarea produselor agricole la fondare sau pe parcursul activităţii ar implica un eventual transfer al dreptului de proprietate al fondatorului sau al membrilor acestei gospodării asupra terenurilor/bunurilor. Gospodăria ţărănească nu devine proprietară a bunurilor transmise acesteia.

29. Aşadar, în accepţiunea legislatorului, terenurile/bunurile transmise gospodăriei ţărăneşti de către fondator nu reprezintă un act de dispoziţie, iar dreptul de proprietate stabilit de registrul bunurilor imobile se menţine: fie ca proprietate individuală a fondatorului, fie ca proprietate comună în devălmăşie a soţilor. Predarea terenurilor/bunurilor către gospodărie de soţul fondator nu desfiinţează dreptul de proprietate al soţului coproprietar în devălmăşie (a se vedea articolul 568 din Codul civil în redacţia actuală/articolul 367 din Codul civil în redactarea anterioară Legii nr.133 din 15 noiembrie 2018; articolul 21 alin.(1) din Codul familiei). Din această perspectivă, Curtea nu poate reţine incidenţa dreptului de proprietate garantat de articolul 46 din Constituţie.

30. Referitor la regimul dreptului de proprietate asupra bunurilor pe care gospodăria ţărănească le dobândeşte în timpul activităţii, Curtea menţionează următoarele. Având în vedere faptul că gospodăria ţărănească reprezintă o formă de organizare a activităţii de întreprinzător în agricultură, toate veniturile/fructele obţinute din activitatea acesteia constituie proprietate individuală a fondatorului sau, după caz, proprietate comună a membrilor gospodăriei. Această constatare rezultă din Legea nr.1353/2000, în care legislatorul a prevăzut că bunurile gospodăriei ţărăneşti sunt bunuri proprietate comună a membrilor săi formate din: (i) mijloacele băneşti/bunurile aduse de membri cu drept de proprietate comună; (ii) produsele şi veniturile obţinute din activitatea gospodăriei; (iii) veniturile obţinute din tranzacţii cu valori mobiliare; (iv) prestaţiile de asigurări sociale primite de gospodărie; (v) donaţii; (vi) credite şi împrumuturi luate de gospodărie; (vii) alte bunuri (articolul 18 alin.(2) din Lege). Dreptul de dispoziţie asupra bunurilor comune se efectuează cu acordul tuturor membrilor gospodăriei ţărăneşti (articolul 18 alin.(4) din Lege). Cota membrului gospodăriei ţărăneşti din bunurile proprietate comună în devălmăşie se consideră egală cotelor celorlalţi membri dacă, cu acordul acestora, cota nu a fost micşorată din cauza participării lui neînsemnate cu bunuri sau cu muncă personală la activitatea gospodăriei (articolul 20 alin.(3) din Lege). Astfel, Curtea nu poate reţine argumentele autorului sesizării prin care se afirmă că cultivarea terenului proprietate comună a soţilor de către gospodăria ţărănească ar fi de natură să afecteze dreptul de proprietate asupra veniturilor obţinute de soţul-fondator din activitatea gospodăriei ţărăneşti.

31. În partea ce ţine de situaţia juridică a bunurilor gospodăriei ţărăneşti (de fermier) în cazul primirii unui nou membru, Curtea nu poate reţine afirmaţia autorului sesizării potrivit căreia acceptarea fratelui fondatorului gospodăriei în calitate de membru al acesteia poate echivala cu o înstrăinare a capitalului social şi, respectiv, poate conduce la o desproprietărire ilegală a soţului coproprietar în devălmăşie.

32. Curtea notează că legislatorul a reglementat primirea în gospodăria ţărănească a altor persoane, i.e. a fraţilor şi surorilor fondatorului (a se vedea articolul 16 alineatele (1) şi (3) din Lege), cu condiţia că aceştia transmit gospodăriei în folosinţă terenuri pe care le au în proprietate şi participă prin munca personală la activitatea gospodăriei. Relaţiile dintre membrii gospodăriei ţărăneşti trebuie să fie reglementate prin acordul semnat de aceştia, în care urmează să fie prevăzută cota fiecăruia în bunurile gospodăriei în funcţie de nivelul de participare cu bunuri şi cu muncă personală (articolul 20 alin.(3) din Lege). În caz contrar, cota în bunuri se va prezuma egală. Aşadar, Curtea consideră că legislatorul a făcut o distincţie clară între regimul juridic al cotei fondatorului/membrului din bunurile comune ale gospodăriei ţărăneşti (a se vedea articolele 19 şi 20 din Legea nr.1353/2000) şi regimul juridic al bunurilor proprietate comună a soţilor (a se vedea articolele 568 din Codul civil şi 21 alin.(1) din Codul familiei). Mai mult, dacă printr-un eventual acord nu se prevede altfel, proprietatea comună în devălmăşie a soţilor ar putea include şi cota parte din bunurile comune ale gospodăriei ţărăneşti.

33. Referitor la critica autorului privind pretinsa omisiune legislativă, Curtea constată că lipsa unei prevederi exprese într-o lege specială referitoare la regimul juridic al cotelor-părţi din gospodăriile ţărăneşti (de fermier), care aparţin soţilor cu titlu de proprietate comună în devălmăşie, nu poate reclama o problemă de constituţionalitate atât timp cât cadrul normativ în vigoare conţine suficiente reglementări care protejează, deopotrivă, dreptul de proprietate al membrilor gospodăriei şi al soţului coproprietar în devălmaşie.

34. Referitor la obiecţiile privind o pretinsă interpretare restrictivă a prevederilor relevante cauzei de către instanţele de judecată, Curtea observă că prin aceste critici autorul îşi exprimă, în esenţă, dezacordul în legătură cu o eventuală soluţie a instanţei de judecată, fără a furniza critici veritabile de neconstituţionalitate în raport cu obiectul excepţiei. Curtea reiterează că deţine competenţa de a verifica concordanţa dintre normele constituţionale şi normele infraconstituţionale contestate, dar nu şi modul în care instanţele de judecată interpretează şi aplică normele infraconstituţionale. Această competenţă le revine instanţelor judecătoreşti.

35. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 1 alin.(3), 4, 7, 8, 16 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

36. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) literele d) şi f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor texte din Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier), după cum urmează:

- textul "[p]entru înregistrarea gospodăriei ţărăneşti, fondatorul prezintă:

a) declaraţia de constituire; b) copiile de pe documentele ce confirmă dreptul de proprietate privată al fondatorului şi al potenţialilor membri ai gospodăriei asupra terenurilor; c) copiile de pe contractele de arendă a terenurilor, după caz, autentificate; d) bonul de plată a taxei de înregistrare a gospodăriei [...]" din articolul 13 alin.(2);

- textul "[p]rimirea în gospodăria ţărănească se face cu acordul membrilor ei" din articolul 16 alin.(3);

- omisiunea legislativă de a reglementa în Legea nr.1353 din 2 noiembrie 2000 regimul juridic al cotelor-părţi ale soţilor în gospodăriile ţărăneşti, dobândite în timpul căsătoriei,

ridicată de dl Sergiu Sloninov, în interesele gospodăriei ţărăneşti "Zlatin Alexandru Vasile", în dosarul nr.3ca-15/2024, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.